luni, 28 martie 2011

Plata sau negocierea ei si ce urmeaza.

In toate colaborarile pe care le-am avut pana acum, fie cu M, fie cu F, fie cu ML sau C, discutiile au fost simple, in sensul urmator:

ei: - Buna ziua, x?
eu: - Da, la telefon.
ei: - Avem nevoie de fotograf de platou si filmare pentru making of pentru proiectul x. Dureaza atata, si va putem oferi atata pe zi.
eu: - Perfect.


N-o lua literal, cam atat de simplu a fost in absolut toate colaborarile pe care le-am avut. Pana acum.
Cand m-a sunat D sa ma anunte ca face primul lui lungmetraj m-a luat cu superextazieri. Eram ferice pana peste cap si ma bucuram sincer pentru el. Acest lucru nu s-a schimbat. D mi-a spus doar ca o sa ma sune dna Z pentru "stabilirea detaliilor".

Dna Z m-a sunat. A fost extrem de draguta. Cand s-a ajuns la capitolul "plata", mi-a spus ca ma roaga sa ii dau un pret /z. Asa, ca o curva, la ora. Zic, "dna Z, spuneti-mi va rog despre cate zile este vorba". Dna Z mi-a spus ca este vorba de un nr de zile variabil. Deci puteau fi 4 puteau fi 15. Normal ca daca sunt mai multe e si plata mai mica, insa aria in care putea discuta era asa de mare incat nu aveam cum sa ii pot da o estimare. Mai ales ca ma luase pe nepregatite. Eu de obicei accept sau nu un pret si nu fac negocieri si ma asteptam ca si acum sa fie ca de obicei.

Dna Z a insistat sa-i dau un pret pe zi. I-am raspuns cu toata diplomatia posibila ca ii rog pe dansii sa imi ofere un pret si vedem atunci. M-a rugat sa-i spun cat am mai primit eu pana atunci / zi.

In 2008 am prins un lungmetraj la plata a fost sub 50 euro/zi. Dar in 2010 am prins reclame la care am si pozat si filmat si am luat si 150 euro/zi. I-am zis asadar ca plaja mea e destul de convenabila, intre xx si xxx euro. A zis ca revine si imi spune ce si cum.

Cand am vorbit din nou, din pacate nu mai puteam merge in deplasare cu ei din ratiuni de restrangeri de buget. Si totusi, cat cost eu pe zi? "Dna Z", zic eu, deja cu o unda de iritare pe denivelari "va rog sa faceti dvs un pret, tinand cont de toate zilele in care ma chemati, mai ales ca dvs va stiti bugetul, mie nu-mi place sa dau sume care sa fie respinse". S-a codit s-a tot codit si mi-a zis ca insista sa-i zic eu. STITI CE, ZICETI DVS MAI BINE, PENTRU CA DACA MA INTREBATI PE MINE, EU VA POT ZICE, BINENTELES, NE-FINAL, UN PRET DE 90 EU/ZI DIN SCURT!!! Deja se urcase mercurul. Urasc sa negociez si sa ma milogesc ca sa primesc plata pe ceea ce muncesc.
"Nu, nu nu nu nu, este foarte mult, pai din banii astia platesc si aia si aia, si ailalta!"
"Bine, atunci astept sa-mi spuneti dvs ce va permiteti, pentru ca, nu-i asa, dvs stiti socoteala cu bugetul si probabil ca stiti cum sa va dramuiti banii!" i-am zis eu printre dinti unui director de productie din Romania anului 2011.

Da, o sa revina cu un telefon duminica. Dupa conversatie, il sun pe D. "D, uite ce mi-a zis Z. Eu vreau sa vin la filmare sa te ajut, dar ce se intampla? De ce nu mi se zice clar ce si cum si de ce trage asa de mine??". D a fost impaciuitor, da, o sa mai tatoneze si el.

Duminica am stat langa telefon in mod inutil. Binenteles ca n-au sunat decat toate persoanele de pe glob in afara de dna Z.

Intre timp mi-am reorganizat problemele si lucrurile pe care le am/aveam de lucrat astfel incat saptamana imi era prinsa. Miercuri suna telefonul. Sunt libera joi si vineri si cateva zile din saptamana urmatoare? Da... spun eu cam stramband din nas, da... cred ca da, dar va rog sa-mi dati detalii mai clare. Bine, revine pe seara cu un telefon.

La ora 19 o sun eu. Ei atunci terminasera filmarea si era debandada. Ce-ar fi sa vin cu un milion pe zi?

Fac calculul in gand - in 2008 ceva sub 50 euro, si a fost o luna! de zile, aici, trei sau patru zile amarate, si cu 25 euro (cu indulgenta). Bun raport. Da, vroiam sa-l ajut pe D, insa de-abia am pornit firma, de-abia am legalizat studioul, am o gramada de lucruri de facut si de aranjat si nu care cumva trebuie sa imi stopez lucrul la un proiect ce ma priveste in cel mai personal mod si sa ma duc gratis?...

Cu emfaza si dramatism declar ca 1 milion pe zi este FOARTE putin, dna Z. Ma simt de cacat. Nu imi place sa negociez, nu mi-a placut niciodata, parca am râie pe gat cand mi se rostogolesc afara cuvintele "fo aaa rrrrte putin, dna Z". Ma simt ca un cacat cand trebuie sa ii spun ca doua milioane ar fi mai bine si aud susurandu-mi-se slinos intr-un mod balcanic de a ma anunta ca negocierile s-au incheiat si ca i hit the fucking jackpot "Da... sa vedem, ce nu fac eu pentru D, .. bine, acum nu stiu exact cum este cu bugetul, stiti, poate or sa fie mai putine zile... "

Imi vine sa vomit. Si imi vine sa vomit si la gandul ca o sa o intalnesc pe doamna aceasta draguta cu care m-am negociat ca la usa cortului, fir-ar a dracului de treaba.

Ba mai mult, la filmare ajung coborand din masina in care se afla si ea. Este o doamna foarte draguta si manierata. La filmare toata lumea stie ca eu sunt eu si ma intreaba, mai mult de a vedea ce voce am, "tu esti ... Y?" Da, eu sunt, iata-ma, am sosit, dupa o lunga asteptare, aveti onoarea, cand dau mana nu ma-ncurc, strang cam tare, dar acum rabdati-ma si voi, va rog, astea trei zile in care eu trebuie sa va cunosc, sa imi dau seama ce relatii sunt intre voi, ce bisericute sunt, pe cine pica mereu magareata, pe cine sa pozez si cum si de ce si cand.

Porumbita, dna cu par alb pe care o stiu de mai demult, nu este atat de porumbita odata ce deschide gura. Nu-i place de W, de E si de F. Lui A, I. i se pare imposibil iar pe M a jignit-o C. Incerc sa ma imbib de informatie pentru ca saptamana viitoare cand o sa mai vin o sa trebuiasca sa updatez prin poze cum au evoluat lucrurile.

Este deja tarziu si nu dau de D. Mi se striga disperat ca a sosit taxiul si ca trebuie sa plec. Mi s-a dat bancnota zilnica si o simt soioasa in portofel, chiar si dupa ce nu o mai ating. Am obosit si il caut pe D ca sa-l intreb daca nu vrea sa mai stau, daca nu e ceva ce ar vrea documentat. Tot platoul stie deja ca mi-a venit taxiul. D este in baie. Am pierdut lupta, alerg pe langa boomistul lãtos si simt niste priviri amabile infigandu-mi-se in spate. Imi ridic boarfele de pe trotuar si mi se tipa pe masura ce ma departez. Sa am grija sa nu imi pierd ceva, da, sigur, nu pierd nimic, multumesc, la revedere.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu