vineri, 11 februarie 2011

Dreams are illustrations

"Dreams are illustrations... from the book your soul is writing about you."
~Marsha Norman*

M-am intalnit astazi cu citatul de mai sus. Ah, da? Pai atunci.. cartea mea ar fi despre un om care zboara, este healer in raiduri, sau tank atunci cand nevoia se iveste, vorbeste ca prin apa si este in permanenta nesigur pe ceea ce face de teama ca o sa ramana singur. Trebuie sa ajunga din punctul A in punctul B insa visul se termina inainte de punctul B sau daca ajunge in punctul B, punctul B, minunatul punct B este dezamagitor. Probabil ca afisa o sexualitate debordanta odata, ca dovada, visele.. amintiri? Il viseaza pe celalalt om, de langa el, ne-gras, ne-transpirat, ne-neatent, ne-neinteresat.

Combinand cu real life, un om insingurat si salbaticit care se trezeste de dimineata gandindu-se exclusiv la fotografie si nestiind daca merge mai departe cu subiectul pentru ca trebuie, pentru ca il mana o pasiune sau pur si simplu este inertie. Ce pasiune, despre ce vorbim aici, tzatze si cururi si plete si basini pretentioases care afiseaza.. ce? unde si ce anume este "ce"? Mai demult "ce"-ul era sange, curgere, viata, durere.. acum sunt doar idei bandajate cu tifon, lasate sa zburde in camere cu pereti captusiti cu vata, zambete false si politeturi parsive.

Un om salbaticit care habar n-are de altceva decat de imagine. Toata viata lui este imaginea, pentru ca nu are prieteni, nu iese, nu respira decat in doi. In spatele ochilor ii curg desene complicate, maini infasurate in par, degete lungi care atarna de linii subtiri si lungi si sinuoase insa odata ce ii deschide nu are curajul sa le lase sa isi faca drum afara, de teama ca o sa il consume.

Probabil ca nu este o problema faptul ca i se indoaie coloana pe zi ce trece si ca se ingrasa. Oricum, dupa standardele "lor" este inca slab si "arata super". Sau poate si asta este inca o minciuna.

Voi continua sa scriu, nu despre "negrul in care ma aflu", ci despre griul murdar prin care strabat din cand in cand niste lumini de care ma agat in speranta ca o sa gasesc drumul inapoi la mine.

*Da, este un titlu pretentios si un citat pretentios, insa hai sa fim sinceri, aveam nevoie de un start pentru postare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu